• Muntii Bistritei

    images/banner/mari/thumbs/1.jpg

  • Inceput de iarna in Muntii Sureanu

    images/banner/mari/thumbs/2.jpg

  • Sinfonia culorilor de toamna - Muntii Bucegi

    images/banner/mari/thumbs/3.jpg

  • Ciuta de Cerb Lopatar

    images/banner/mari/thumbs/4.jpg

  • Cerb Lopatar

    images/banner/mari/thumbs/5.jpg

  • Cerb Carpatin

    images/banner/mari/thumbs/6.jpg

  • Ciute in poiana

    images/banner/mari/thumbs/7.jpg

  • Apus de soare peste Muntii Bucegi

    images/banner/mari/thumbs/8.jpg

  • Negura in Muntii Bistritei

    images/banner/mari/thumbs/9.jpg

  • Toamna in "Fruntea Bradului - Muntii Bistritei

    images/banner/mari/thumbs/10.jpg

  • Acvila de munte

    images/banner/mari/thumbs/11.jpg

  • Ciuta de Cerb Carpatin

    images/banner/mari/thumbs/12.jpg

  • Caprioara prin lanul de grau

    images/banner/mari/thumbs/13.jpg

  • Caprioara prin lanul de grau1

    images/banner/mari/thumbs/14.jpg

  • Caprioare pe camp

    images/banner/mari/thumbs/15.jpg

  • Sub stele

    images/banner/mari/thumbs/16.jpg

  • Paun

    images/banner/mari/thumbs/17.jpg

  • Ghionoaie

    images/banner/mari/thumbs/18.jpg

  • Iepure de camp

    images/banner/mari/thumbs/19.jpg

  • Mierla de apa

    images/banner/mari/thumbs/20.jpg

  • Pelicani comuni in zbor

    images/banner/mari/thumbs/21.jpg

  • Soarece de padure

    images/banner/mari/thumbs/22.jpg

  • Portret - Pelican comun

    images/banner/mari/thumbs/23.jpg

  • Pelican comun in zbor

    images/banner/mari/thumbs/24.jpg

  • Portret - Pelican cret

    images/banner/mari/thumbs/25.jpg

Tinutul Vrancioaiei

Silviu Matei - 2013-02-07
Inconjurata de dealuri superbe de un verde crud care isi clateste prospetimea in soarele cald al primaverii, taramul Vrancioaiei este situat la curbura Carpatilor Orientali marginit de acestia si strabatut de apele: Siret, Putna, Lepsa, Zabala, Tisita, Naruja, Basca, Oituz, Ramnicul Sarat, Buzau. Varfurile muntoase care inconjoara Tara Vrancei din trei parti sunt: Zboina Neagra-1375 m, Clabucul-1386 m,Varful Lacautul-1777 m, Arisoaia-1517 m la nord-vest.
Varful Goru 1785 m, Varful Cabalasu 1619 m la vest, iar la sud-vest Varful Penteleu 1772 m.



Tara Vrancioaiei poate fi un spectacol al monumentalitatii prin natura peisajului.



Aici nu vom gasii muntii care cad pe tine ca in alte parti, dar datorita seismicitatii ridicate, proprie locului care a luat nastere in sute de mii de ani, sa format un relief luminos si insorit, placut ochiului, care ofera surprize la tot pasul.





Ape repezi si-au facut loc printre munti, cursul lor este intrerupt pe ici colo de cascade spectaculoase a caror ape racoresc padurea si ofera apa animalelor salbatice.





Adevarata frumusete a Vrancei este mai in aval, mai sus de confluenta Tisitei cu Putna. Acolo sunt Cheile Tisitei, o zona de protectie speciala, un adevarat rai al faunei mari din Romania.









In cheile Tisitei este o liniste deosebita, iar faptul ca sunt putine asezari care pot tulbura linistea, fac ca ursii, lupii, rasii, lostritele sau caprele negre sa aiba un loc al lor aparte.Vaile sculptate parca de cioplitori uriasi ai pietrei, descriu pe Valea Tisitei un peisaj ce te invita la odihna.
Nu se aude decat apa clipocind si pasarile care canta.







Locuitorii din Tara Vrancei se numesc mocani. Ei se ocupa cu pastoritul animalelor, taierea si prelucrarea lemnului, cultivarea pamantului, cultura vitei-de-vie in partea de jos a depresiunii.





Despre autonomia si obiceiurile oamenilor din Tara Vrancei, scrie pentru prima data Dimitrie Cantemir, carturar, domn al Moldovei in opera sa "Descriptio Moldaviae" apoi scriitorul Alexandru Vlahuta in opera sa "Romania pitoreasca".



In tinutul Varncioaiei vei intalni batrani tulnicari, femei care inca pastreaza obiceiul lucrului la razboiul de tesut, creatori de masti populare.
Oameni cumsecade, saritori si povestitori, care te invita sa le
treci pragul, sa le degusti vinul si sa impartasesti cu ei vechile obiceiuri la care cei mai multi dintre ei tin ca la ochii din cap.



In Muntii Vrancei s-a nascut balada populara Miorita, podoaba folclorului vechi romanesc culeasa de Alecu Russo de la niste pastori vranceni, in 1850 si publicata de Vasile Alecsandri in Poezii populare ale romanilor in 1852.
Aici la curbura Carpatilor, se intalnesc cele trei tinuturi ale tarii: Moldova, Muntenia si Transilvania.
In aceste locuri din Tara Vrancei s-au pastrat din cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastre, datinile, obiceiurile, portul, limba etc, toate amintind de stramosii acestui tinut. Orice vrancean cunoaste legenda
babei Vrancioaia, considerandu-se urmas al acesteia. Vrancioaia era o vaduva cu sapte feciori, iar cand Stefan cel Mare, invins de turci, a cautat adapost in munti, baba Tudora Vrancioaia i-a dat pe cei sapte
voinici, care cu cetele lor s-au luptat cu smeii si izbavind tara de pagani. Stefan, intors in Cetatea Neamtului, a chemat pe cei sapte voinici la el si le-a spus: Voi sunteti sapte frati, in Vrancea sunt sapte munti, ai vostri sa fie pe veci de neam, si neamul vostru sa-i stapaneasca-n pace. Multa vreme razesii Vrancei nu au platit bir, podvada nu au facut, singuri si-au fost stapani. De la cei sapte feciori ai babei Vrancioaia-Barsea, Spinea, Pavel, Spulber, Negrea, Nistor si Bodea, dupa legenda, s-ar trage numele a sapte sate vrancene: Barsesti, Spinesti, Paulesti, Spulber, Negrilesti, Nistoresti si Bodesti.



La Negrilesti s-a pastrat mestesugul sculptatului in lemn unde poti zari case din lemn cu ornamente specifice,in Spulber creatorii populari confectioneaza vechi instrumente muzicale populare cum ar fi buciume si fluierase. La Iresti olarii realizeaza vase din ceramica neagra, nelustruita, ceramica rosie simpla, smaltuita iar Jaristea este
renumita pentru viticultura si unelte de straveche traditie, Mera pentru mestesugul prelucrarii lemnului, Nereju cu talentatii creatori populari de masti si vase pirogravate si Tulnici pentru activitatea pastorala si arhitectura din lemn care este o caracteristica a asezarilor vrancene vechi.
Padurile Vrancei sunt in trepte, in functie de inaltimi si aici distingem paduri de molid si alte conifere, paduri mixte de rasinoase si fag, paduri pure de fag. Padurea ofera diferite ciuperci, trufe si fructe de padure.





Tara Vrancei interesanta prin frumusetea peisajului, deosebita prin folclor, enigmatica prin instabilitatea rocilor, framantari tectonice, zona de epicentru a cutremurelor, patria Mioritei nu poate fi asemuita cu nici un alt colt din tara.











Silviu Matei 2010-05-09








Comentarii:


Numele si prenumele*

Email(nu este public)*

Website

Comentariu dumneavoastra*

  Scrie-ti codul din imagine:



 
Categorii
»  Calatorii
»  Echipamentul foto
»  Camere foto
»  Teleobiective
»  Povesti de vanatoare
»  Wildlife! ce,cum,cand si unde.
»  Nature&Wildlife Photo Tour
»  ROMANIA MEA...in Imagini si Povesti.
Link-uri utile
»  Costas Dumitrescu
»  Helmut Ignat
Arhiva
»  Decembrie 2011
»  Februarie 2012
»  Septembrie 2012
»  Octombrie 2012
»  Noiembrie 2012
»  Februarie 2013
»  Iulie 2014
»  Octombrie 2014
»  Noiembrie 2014
»  Februarie 2015
    Publicitate